Home

 

COMVEL STEEL oferă o gamă diversificată de oțel-beton fasonat și produse metalurgice destinate lucrărilor de infrastructură și construcției de parcuri fotovoltaice.

Prin unitatea proprie de prelucrare a oțelului-beton producem materialele potrivite fiecărui client!

Producerea oțelului-beton

Oțelul-beton este un produs metalurgic din gama materialelor de construcție, utilizat mai ales la construcțiile industriale și civile – la armarea betonului. În prima fază este turnat în forme asemănătoare unui labirint, iar tijele rezultate sunt plasate în centrul unor plăci turnate pentru a le oferi stabilitate suplimentară. Pentru  oțelul-beton mai este folosit și termenul de „bară dublă”, ce are o suprafață cu dungi în relief și modele care îi permit să se fixeze strâns în interiorul plăcii turnate. Adesea, oțelul-beton este turnat într-o matrice cu mai multe straturi pentru a oferi o forță interioară mai mare decât în cazul lucrului cu beton sau ciment simplu.

Fabricat dintr-o cantitate medie de fier, oțelul-beton nu este foarte dificil de îndoit, acest lucru permițând lucrătorilor să modeleze configurația tijelor similar celei a potcoavelor, având ca scop final consolidarea pilonilor de ciment. Secțiunile tijelor metalice sunt legate împreună cu o sârmă sau o coardă de diametru redus și stabilite la adâncimi maxime în interiorul formelor de ciment, astfel încât cimentul va curge atât peste, cât și sub bara din fier. Prin realizarea de de curbe de-a lungul tijei, ea rămâne blocată în ciment și nu-și mai poate schimba poziția. Această metodă de consolidare va permite betonului să se îndoaie ușor sub presiune, fără să se prăbușească.

Adesea, oțelul beton este tratat cu substanțe chimice sau vopsea pentru a ajuta la prevenirea  ruginii și a coroziunii. Astfel tratat, va rezista mai mult în interiorul betonului, nu va fi atins deloc de rugină și nu va lăsa eventuale spații goale sau găuri în interiorul cimentului, ceea ce i-ar putea minimaliza puterea.

Industria producătoare de oțel

Vârful de producție al siderurgiei românești după perioada comunistă a fost atins în 2007, când producția de oțel brut a României a depășit 6,2 milioane de tone, apropiindu-se de cele 7,1 milioane înregistrate în 1991 (potrivit datelor prezentate de Organizația Mondială a Oțelului). Odată cu începerea crizei economice, piața imobiliară și industria auto s-au resimțit puternic, ceea ce a dus și la scăderea cererii de oțel, precum și la prăbușirea prețului. Astfel, în 2011, România s-a prăbușit pe locul 37 în topul mondial al producătorilor de oțel, cu doar 3,8 milioane de tone.

Semnele bune au început să apară în 2013, producătorii sperând la o creștere a consumului cu cel puțin 10% față de anul trecut.